luni, 25 mai 2015

Gramatica - rigidă sau logică?!







         Și acum, să trecem la lucruri mai serioase! 

Câteva cărți indispensabile de Gramatică românească.

Gramatica de bază a limbii române



Gramatica practică a limbii române 



Gramatica practică a limbii române actuale


Gramatica esențială a limbii române 


Gramatica pentru toți


Gramatica de bază a limbii române (Caiet de exerciții)



         Sper că aceste cărți enumerate pot reprezenta surse bibliografice de bază în pornirea unei cercetări sau a unei dorințe de cunoaștere aprofundată a Gramaticii limbii române! 

Colțul științific - Istoria limbii române

          Istoria limbii române este la fel de controversată ca și cea a poporului român, din două motive principale, unul științific, celălalt politic. Din punct de vedere științific, penuria izvoarelor istorice, în special a celor scrise, permite numeroase interpretări, pe care numai lingvistica comparată, lexicologia și toponimia le pot confirma sau infirma, rareori definitiv. Interesele politice, care exprimă revendicările odinioară teritoriale, astăzi mai mult regionale, culturale, identitare ale statelor vecine, ale României însăși și ale minorităților conlocuitoare, au creat mai multe variante de istorie a limbii române, din acestea derivând variante de istorie a poporului român.
          Este interesant de observat că pentru a impune o variantă sau alta de istorie a poporului, se pornește în mare măsură de la istoria limbii acestuia. Astfel se poate spune că istoria limbii române este chiar mai disputată și controversată decât cea a acestui popor, deoarece o concluzie definitivă în acest sens ar duce automat la o concluzie definitivă și în cealaltă privință.



Romanizarea 

         Nu există din punct de vedere lingvistic decât o singură certitudine : limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior această limbă a fot influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. Este de altfel singurul punct care nu este contestat de nimeni. Controversele privesc nu atât procesul lingvistic și etapele sale, cât teritoriile unde acest proces s-a derulat și întinderea lor.



Primele atestări

Liturgiariu:
"Santu esci cu adeveritu, si présantu, si nu este mesura maretîei santîei tale, si dreptu esci intru tóte lucrurile tale. Ca cu dreptate si cu multa sîlintia adeverita, ne ai adusu tóte. Ca plasmuindu pe omu, si luandu terana d'in pamentu, si cu tipulu teu cinstindulu, Dumnedieule, pusulu ai in raiulu resfaçului, fogaduindui intru padia porunciloru tale, vieati'a ceea fara de mórte si moscenirea bunatatîloru tale celoru vecinice..."
Transliterare:
"Sfânt ești cu adevărat și preasfânt, și nu este măsură măreției sfinției tale, și drept ești întru toate lucrurile tale. Căci cu dreptate și cu multă silință adevărată ne-ai adus toate. Că plăsmuind pe om, și luând țărână din pământ, și cu chipul tău cinstindu-l, Dumnezeule, pusu-l-ai în raiul răsfățului, făgăduindu-i, întru paza poruncilor tale, viața cea fără de moarte și moștenirea bunătăților tale celor veșnice..."







   

Colțul cultural - Revista Orizont

          Orizont este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Centrul pentru Dialog Multicultural „Orizont”. Revista apare la Timișoara neîntrerupt din 1964.

 Istoric


Scrisul bănățean a apărut între 1 august 1949 și 31 decembrie 1963 ca revistă a filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. De la numărul 2/1962 a purtat subtitlul: Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R.
Numele Scrisul bănățean părea a fixa doar obiective regionaliste, așa că în ianuarie 1964 revista a primit numele de „Orizont”.
Schimbarea titlului revistei a avut ca scop concentrarea "eforturilor colaboratorilor de a-și lărgi orizontul preocupărilor prin ridicarea nivelului calitativ al creației, asigurând, în același timp, și o mai largă răspândire a revistei, o legătură mai strânsă cu cititorii", obiectiv anunțat pe prima pagină, a primei apariții. Pe atunci, publicația apărea lunar în format tip carte până în 1972, când s-a transformat în săptămânal social-politic și literar artistic.
Publicația continuă să fie editată cu acest titlu și după apariția seriei noi a revistei Scrisul bănățean, în anul 2012.





Lucrare de control

          Test de evaluare la clasa a VI-a 

Acesta a cuprins exerciții de evaluare a noțiunilor de fonetică și vocabular.

Lucrarea de control s-a desfășurat pe două rânduri, subiectele fiind pe aceeași structură.



Rândul I

Test de evaluare
Clasa a VI-a

1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: (10 x 0,10 = 1 pct.)
            cântec, scund, sandviş, odaia, licee, ticsit, lingvist, puncție, jertfă, ambiguul.

2. Se dă textul:
           „Moș Timofte cotrobăi multă vreme în scrin până găsi obiectul pe care-l căuta. Era o lulea, cea mai veche din colecția lui, răspândită prin toată odaia. O primise în dar, cu vreo treizeci de ani în urmă, de la unul din directorii liceului, un vestit culegător de poezii populare. Era o pipă frumoasă, zveltă, îndoită cu eleganță, pe care profesorul o găsise într-un burg german, renumit pentru instituțiile și tradițiile folclorice; i-o adusese lui moș Timofte, pe atunci nu prea moș, ca un fel de mulțumire pentru zelul său. (…) Profesorii (…), în timp ce treceau prin fața portarului, se gândeau sau chiar își aminteau agitația și nerăbdarea elevilor în aceste zile…și îl lăsau pe moș Timofte în obiceiurile lui de demult.
                                                                                                           (Constantin Chiriță, Cireșarii)
          a) Rescrie din text: (6 x 0,20 = 1,2 pct.)
v  Două cuvinte care să conțină diftongi;
v  Două cuvinte care să conțină triftongi;
v  Două cuvinte care să conțină vocale în hiat.
          b) Dați sinonime contextuale pentru următorii termeni: (a) cotrobăi, vreme, lulea, zveltă, tradițiile.   (5 x 0,20 = 1 pct.)
          c) Dați antonime pentru următorii termeni: veche, îndoită, vestit, agitația.
(4 x 0,20 = 0,80 pct.)

3. Stabiliţi numărul de litere, de sunete şi de silabe din următoarele cuvinte:        
 (5 x 0,30 = 1,5 pct.)
            ghiozdan, prichindel, frigea, german, geamgiu.

4.  Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului gând (minim patru termeni): (0,50 pct.)
           
5. Stabiliţi modul de formare a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos:
(3 x 0,50 = 1,50 pct.)
a) Ochii copilaşului s-au umplut de lacrimi.
            b) Am cumpărat o sticlă de untdelemn.
            c) Curajosul a plecat în luptă.

6. Alcătuiți enunțuri prin care să demonstrați omonimia următorilor termeni:
            ochi, păr, sare. (3 x 0,50 = 1,50 pct.)



Rândul II

Test de evaluare
Clasa a VI-a

1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: (10 x 0,10 = 1 pct.)
            fereastră, bibliotecă, constructor, scaun, vestit, sublinia, vârstnic, pompier, alcool, agreează.    

2. Se dă textul:
            „Mulțumirea se datora zelului cu care paznicul cotrobăise podurile clădirii în căutare de hârțoage vechi. Moșul păstra luleaua (…). Dar numai ce-l auzise pe Tic rostindu-și rugămintea și se simți cuprins de o bucurie cum rar mai trăise. Nu prea era bine ce se întâmpla. Prichindelul cel cârn, cu părul veșnic ciufulit, mereu cu sacul doldora de pozne și năzbâtii îl cam frigea la inimă (…). Profesorii (…), în timp ce treceau prin fața portarului, se gândeau sau chiar își aminteau agitația și nerăbdarea elevilor în acele zile…și îl lăsau pe moș Timofte în obiceiurile lui de demult.”
(Constantin Chiriță, Cireșarii)
a) Rescrie din text: (6 x 0,20 = 1,20 pct.)
v  Două cuvinte care să conțină diftongi;
v  Două cuvinte care să conțină triftongi;
v  Două cuvinte care să conțină vocale în hiat.
b) Dați sinonime contextuale pentru următorii termeni: pozne, prichindelul, demult, doldora, inimă. (5 x 0,20 = 1 pct.)
c) Dați antonime pentru următorii termeni: bucurie, moș, veșnic, (a-și) aminti.
(4 x 0,20 = 0, 80 pct.)

3. Stabiliţi numărul literelor, sunetelor şi al silabelor din următoarele cuvinte:         
(5 x 0,30 = 1,50 pct.)
            gherghină, veche, ciufulit, geograf, chef.

4.  Alcătuiţi câmpul lexico-semantic al cuvântului familie (minim patru termeni): (0,50 pct.)

5. Stabiliţi modul de formare al cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos:
(3 x 0,50 = 1,50 pct.)
a) Am ajutat o bătrânică.
            b) A primit optsprezece trandafiri.
            c) Seara se lasă peste deal.

6. Alcătuiți enunțuri prin care să demonstrați omonimia următorilor termeni:
            broască, toc, cer. (3 x 0,50 = 1,50 pct.)  



          Elevii au primit și un material teoretic pe care să îl studieze cu atenție, spre a se putea (auto)corecta și pentru a verifica înțelegerea noțiunilor discutate. 
                Materialul se bazează exact pe elementele evaluate. 



Proiect de lecție - Derivarea. Compunerea. Conversiunea

          Proiectul didactic conceput pentru clasa a VIII-a, acesta vizând Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului, mai exact: Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (Conversiunea).




          Fiind o lecție de recapitulare a cunoștințelor, am conceput o fișă de lucru care vizează exact cele trei mijloace de îmbogățire a vocabularului discutate: derivarea, compunerea și conversiunea. Aceasta se concretizează în șapte exerciții reprezentative.


          Pentru a veni spre ajutorul elevilor, am creat o fișă de sinteză care i-a ajutat foarte mult și la înțelegerea noțiunilor complexe. Este bine concepută deoarece cuprinde atât modul de formare al cuvintelor, cât și exemple reprezentative, alături de explicații de care trebuie să se țină seama.

Anexa II

           Întrucât Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) reprezintă cel mai greu mijloc de îmbogățire internă a vocabularului, am conceput o altă fișă care pune în valoare numai acest aspect. Elevii au beneficiat atât de exemple practice, cât și de spații libere pentru a construi ei înșiși exemple după modelul dat. 
          Această fișă de lucru s-a dovedit a fi una dintre cele mai utile. 



          Drept sursă bibliografică (foarte utilă pentru recapitularea noțiunii de derivare), elevii au fost trimiși înspre a căuta un videoclip de pe youtube care explică tocmai acest fenomen și posibila confuzie a sufixului cu articolul hotărât.



  

duminică, 24 mai 2015

Proiect de lecție - Clasificarea verbelor românești


          Planul de lecție realizat pentru predarea unei lecții de gramatică, Clasificarea verbelor românești. Categoria gramaticală a diatezei, la clasa a VI-a.



          Pentru aceeași lecție, am conceput și o fișă de sinteză. În aceasta se găsesc principalele caracteristici și clasificări ale verbului. O astfel de schematizare îi poate ajuta pe elevi mai ales atunci când au de realizat analize morfo-sintactice.



          Nu în ultimul rând, tot înspre ajutorul elevilor, am realizat o schemă a modurilor și timpurilor verbale. Important este faptul că această schemă cuprinde și exemple, astfel încât noile noțiuni să poată fi însușite și înțelese într-un mod cât mai clar.



          Pentru ca lucrurile să se clarifice și mai mult, elevii au beneficiat de încă o fișă în care, pe lângă modurile și timpurile verbale, se găsesc și scurte definiții care descriu fiecare mod verbal în parte.



          Drept sursă bibliografică, elevii clasei a VI-a au primit și anumite trimiteri înspre diverse materiale care se găsesc pe youtube. Aceste materiale vizează, bineînțeles, noțiunile discutate, însă la un alt nivel: unul mult mai complex, pentru cei care doresc să aprofundeze noțiunile învățate.

         Prima trimitere:


          A doua trimitere:


         De asemenea, li s-a indicat și o prezentare PowerPoint care i-ar putea ajuta în fixarea noțiunilor teoretice privitoare la verb. Aceasta conține mai multe informații și le este de foarte mare ajutor.


          Sper că aceste materiale le vor fi utile tuturor celor care doresc să-și conceapă planuri de lecție și fișe de lucru vizând Verbul românesc!